Despre interpretare. Aristotel - Paideia

Descriere - Despre interpretare. Aristotel

Orice vorbire este semnificanta nu insa ca un instrument natural ci asa cum s-a mai spus, conventional....."Socrate este alb – Socrate nu este alb”.

Afirmatia sau negatia privitoare la cele trecute sau prezente, sunt ori adevarate ori false, dar, in mod necesar, numai acelea in care se enunta universal despre universale sau in care subiectul este luat individual: in deosebire la cele care se enunta, tot despre universale, dar un universal nu mai este necesar. Caci, daca orice afirmatie sau orice negatie este adevarata sau falsa, atunci orice trebuie sa fie sau sa nu fie. In urmare, daca unul zice despre una ca va fi, iar altul tagaduieste, este limpede ca doar unul din ei spune adevarul, de indata ce orice afirmatie sau orice negatie este adevarata sau falsa. Aceasta intrucat simultan nu pot fi amandoua.

Orice vorbire este semnificanta nu insa ca un instrument natural ci asa cum s-a mai spus, conventional. Dar nu oricare este indicativa, ci numai aceea in putinta de a fi adevarata sau falsa, ceea ce, totusi, nu le este propriu tuturor, rugamintea, de exemplu, care este o rostire insa nici adevarata nici falsa. Alte e feluri de vorbire le lasam de o parte, cercetarea lor, in deosebore de aceea enuntiativa, revin mai degraba retoricii si poeticii.

Ca toate propozitiile contradictorii care enunta despre universal in mod universal, insa, cu necesitate una este adevarata si alta falsa, ceea ce este valabil si pentru cele in care se enunta ceva despre singulare: "Socrate este alb – Socrate nu este alb”. Daca insa ele privesc ceva universal, dar nu in chip universal, nu intotdeauna una este adevarata, iar cealalta falsa, putandu-se spune ca, in acelasi timp, "omul este alb” si ca "omul nu este alb”, ca "omul este frumos” si ca "omul nu este frumos”, intrucat, daca este urat el nu este frumos si daca devine ceva inseamna ca nu este inca.

Autor; Traian Braileanu
Anul publicarii; 2017
Format;95 x 205 mm
Nr. pagini;64.