Arhitectura (supra)realismului socialist - Paideia

Descriere - Arhitectura (supra)realismului socialist

La 8 august 1934, in cadrul Primului Congres al Scriitorilor Sovietici, realismul socialist este proclamat metodă obligatorie in literatură. Ulterior, va fi extins in toate domeniile artistice. Potrivit acestei doctrine, opera de artă trebuie să fie realistă in formă și socialistă in conținut.

"Realismul socialist, privit ca intreg, prezintă un aspect bipolar. La un capăt se situează dimensiunea politică, aceea care calibrează mesajul ideologic, ghidează esteticul și il subordonează pe acesta interesului său de comunicare a mesajului către mase. La celălalt capăt se află dimensiunea instituțională. Aici politicul se manifestă prin rezervarea pentru sine a controlului și conducerii organizațiilor artistice ierarhic structurate și prin monopolizarea conținutului pe care opera de artă trebuie să il reveleze. Realismul politic nu este o creație a elitei politice in ceea ce privește datele sale estetice. Componentele sale preezistă momentului 1932. Nouă este "rețeta” melanjului. Conexarea acestor elemente este aceea care surpasează simpla lor alăturare, creand in fapt relații cu totul noi in interior, relații subordonate oricum factorului politic tutelator, in raport cu care nu poate fi identificat niciun grad de autonomie estetică”. (Augustin Ioan)