Poezii. Pasteluri si alte legende - Aramis

Vasile Alecsandri (1818 – 1890)
Se naste, la 14 iunie 1818, in tinutul Bacaului, dar isi petrece copilaria la Iasi si la Mircesti (unde va reveni, de nenumarate ori, tot restul vietii, spre a-si gasi linistea). Beneficiaza de o educatie aleasa, mai intai la pensionul francez din Iasi si, apoi, gratie studiilor urmate (intre 1834 si 1839) la Paris – unde isi va sustine si bacalaureatul in litere. Revenit in tara, participa entuziast la miscarea culturala a vremii: colaboreaza la revista Dacia literara , este membru in directoratul Teatrului National din Iasi, lucreaza ca redactor la revista Propasirea.Se afirma printre scriitorii de frunte care se angajeaza cu daruire in lupta pentru implinirea idealurilor si aspiratiilorsociale si nationale ale romanilor, culminand cu infaptuirea Unirii Principatelor din 1859. Activitatea sa din aceasta perioada este deosebit de intensa: scoate revista Romania literara (1855), editeaza doua culegeri de Poezii popolare ale romanilor (1852-1853) si isi publica intaiul volum de versuri originale – Doine si Lacrimioare (1853). De asemenea, scrie poezii cu un puternic suflu mobilizator (printre care si celebra Hora Unirii ). Intre 1960 si 1880, dovedind o neobisnuita vitalitate creatoare, Vasile Alecsandri da la iveala cateva dintre operele sale poetice majore: Pastelurile (1868-1869), Legendele (1872-1876) si Ostasii nostri (1878) – acest ciclu din urma fiind inchinat eroismului si spiritului de sacrificiu dovedite de armata romana in Razboiul de Independenta.