Conciliile ecumenice. Constantinopol II (553) si III (680-681) si Niceea II (787) - Galaxia Gutenberg

Biserica a inteles invatatura lui Isus Cristos datorita predicarii apostolilor si a intaistatatorilor oranduiti de acestia drept succesori ai lor si propovaduitori ai Evangheliei in comunitatile crestine. Conciliile ecumenice, in confruntarea cu tot felul de invataturi si interpretari ale Sfintei Scripturi, au cristalizat adevarurile fundamentale de credinta si au stabilit normele canonice pentru buna functionare si bunul mers al comunitatilor crestine. Volumul de fata incheie trilogia expunerii, sub forma de monografii, a conciliilor ecumenice din primul mileniu al crestinismului, cand Biserica era Una si Indiviza, iar teologia si invatatura crestina prindeau radacini si se dezvoltau in doua contexte socio-politico-religioase diferite, Rasaritul si Apusul Imperiului Roman.

 

 Pr. Lucian Dinca, augustinian asumptionist, profesor la Facultatea de Teologie romano-catolica, Universitatea Bucuresti, directorul Scolii Doctorale de Teologie si Stiinte Religioase, specializat in studii patristice, istoria dogmelor si crestinismul primului mileniu la Universitatea Laval din Quebec, Canada, propune publicului larg o reflectie dogmatica, teologica, disciplinara si socio-politica asupra conciliilor ecumenice din primul mileniu al Bisericii. Autorul a mai publicat alte doua volume despre primele patru concilii ecumenice, tot la Galaxia Gutenberg, precum si mai multe lucrari stiintifice de specialitate in tara si in strainatate. Cunoasterea radacinilor crestinismului poate conduce la un dialog mai sincer si mai autentic intre crestinii de orice confesiune, deoarece Unicul ce trebuie marturisit, propovaduit si cinstit este insusi Isus Cristos Domnul!