Noaptea focurilor - Hoffman

Descriere - Noaptea focurilor

  Inseuara si se inarmara pana-n dinti cu pusti, revolvere, maciuci grele si pumnale. Astfel inarmat pana-n dinti, Alexandru trebuia sa se prezinte pentru ultima data in fata batranului si sa-i puna ultima intrebare. Sa nu-si zica pe urma ca n-au avut grija de dansul pana-n ultimul moment. Poate ca tinuta martiala a feciorului cel mai apropiat sufleteste il va indupleca pe batran; iar daca si dupa asta se va arata neinduplecat, ei n-au ce sa faca. Vor lua-o in galop turbat, pentru a ajunge din urma pe fete.
  Alexandru nu zabovi mult. Se intoarse ridicand, ca si pana acum si ca si ei toti, din umeri. Batranul il primise cu duiosie, il binecuvantase din nou si-i daduse zor. Fetele trebuie sa se fi indepartat bine, ii mai spusese. "Dati frau bine la cai!” Si pe urma isi scoborase iar ochii in cartea deschisa inainte-i pe birou. In Codul civil adnotat. "Hm, daca mai sta cineva intr-o astfel de vreme de Codul civil adnotat...”