Acest site folosește cookies pentru a furniza servicii și funcționalități personalizate. Prin vizitarea site-ului nostru, îți dai acordul pentru descărcarea acestor cookies. Am inteles

Poți afla mai multe despre cookies și poți schimba setările lor aici.
 
 

Blestemele castelului Martinuzzi - Cartea Romaneasca

-14%
Blestemele castelului Martinuzzi

Blestemele castelului Martinuzzi

PRP:36,00 Lei 30,96 LeiEconomisesti: 5.04 Lei
Acest produs se afla pe stoc si poate fi plasat la curier in 1 zi lucratoare.
Promotie valabila in perioada 08-09-2025 - 31-12-2028 in limita stocului disponibil.

Descriere - Blestemele castelului Martinuzzi

La cativa kilometri de Sebes, supravietuieste timpului castelul Martinuzzi din Vintu de Jos,mandria de odinioara a Ardealului, initial manastire dominicana. In anul 1532, singurul calugar al lacasului de cult, fratele Tadeu, a fost alungat de nobilul Nicolae Kozar, care a profanat manastirea, transformand-o in castel. Legenda marturiseste ca dominicanii , numiti si "cainii lui Dumnezeu”, i-au blestemat pe cei care vor beneficia in viitor de castelul obtinut prin abuzuri, sa nu aiba liniste si sa nu se poata bucura de el.

Blestemele castelului Martinuzzi au dainuit puternic in memoria si imaginatia oamenilor de la Vintu de Jos. Povestile au supravietuit sub forma legendei. Cele mai multe sunt "simple nascociri” ale imaginatiei localnicilor, cateva au caracter istoric, avand in centrul lor personalitati istorice al caror destin a fost legat de castelul din Vintu de Jos, deci vizeaza veridicitatea lor intr-un alt timp. Romanul nostru a fost construit in jurul acestora din urma: Martinuzzi, guvernatorul Transilvaniei intre anii 1541 si 1552, care a restaurat castelul in stil renascentist, cu aurul descoperit de cativa pescari in apele raului Strei, arestati, torturati si ucisi ulterior. Blestemat de pescarii condamnati la moarte, Martinuzzi este asasinat, la randul lui, din ordinul imparatului Ferdinand I de Hasburg dupa ce ii insceneaza tradarea fata de imperiu.

Aceeasi soarta o cunosc si voievodul roman Aron Voda, supranumit Tiranul, la ordinul principelui Sigismund Bathory, si mitropolitul Sava Brancovici, inchis in beciurile castelului de principele Mihail Apaffi pentru motivul ca mitropolitul a refuzat calvinizarea romanilor.

De castelul de la Vintu de Jos se leaga si o serie de legende inspaimantatoare, tesute in jurulMariei Terezia, imparateasa Imperiului Hasburgic. Legendele spun ca imparateasa venea la castelul din Vintu de Jos discret, uneori deghizata, insotita de cate un barbat, cu care petrecea catva timp. In final, barbatul era ucis printr-un viclesug: poftit intr-o camera de la etaj, printr-o trapa aflata in podeaua camerei, barbatul se prabusea la subsol, unde era strapuns de niste lanci indreptate cu varful in sus. Incaperea cu lanci ar fi comunicat printr-o galerie cu raul Mures unde ajungeau, in cele din urma, cadavrele. Insasi Maria Terezia si-a gasit sfirsitul in acest castel blestemat, lovita de un armasar din grajdurile castelului, dupa ce il batuse cu bestialitate.

Potrivit legendelor locale, ruinele castelului ar fi bantuite si astazi: uneori noaptea, din castel se aud "tipete provocate de sufletele mortilor care nu-si gasesc linistea”.

Florin Logresteanu



Alte articole sportive de la CARTEA ROMANEASCA

Cartea Romaneasca este una dintre cele mai vechi si mai influente edituri din Romania, cu o istorie care incepe in 1919, anul infiintarii sale prin asocierea mai multor tipografii si librarii cu traditie. Proiectul a fost initiat de personalitati academice precum Ion Athanasiu si Ion Th. Simionescu, cu misiunea de a face accesibila o biblioteca de carti literare si stiintifice pentru publicul larg. De la inceput, editura s-a pozitionat ca un spatiu dedicat ideilor, educatiei si culturii scrise.

In perioada interbelica, Cartea Romaneasca s-a afirmat ca un reper al vietii literare romanesti, publicand atat autori consacrati, cat si traduceri fundamentale. Activitatea i-a fost intrerupta in 1948, odata cu reorganizarea editoriala impusa de regimul comunist, dar editura a fost reinfintata in 1970 sub tutela Uniunii Scriitorilor din Romania. Sub conducerea lui Marin Preda, a redevenit unul dintre centrele majore ale literaturii romane, deschizand colectii pentru proza, poezie, critica literara si eseu.

De-a lungul deceniilor, Cartea Romaneasca a ramas un nume puternic in cultura scrisa, adaptandu-se la schimbarile editoriale fara sa renunte la rigoare si la standardele sale estetice. Editura a trecut prin mai multe etape administrative inclusiv perioade in parteneriat cu Polirom si ulterior cu Grupul Editorial Art  mentinandu-si insa constant profilul de editura orientata catre valoare literara si catre diversitatea vocilor romanesti.

Astazi, Cartea Romaneasca isi continua misiunea de a publica proza, poezie, eseistica si volume de critica literara care contribuie la patrimoniul cultural romanesc. Editura ramane un loc in care traditia se intalneste cu literatura contemporana, oferind autorilor un cadru stabil si cititorilor un portofoliu coerent, atent construit, fidel spiritului care i-a definit existenta de peste un secol.

Nu exista comentarii referitoare la acest produs.


Formular contact
Informatii utile
Credem in corectitudine si promovarea calitatii serviciilor in e-commerce si recomandam oricarei persoane inselate de falsi jucatori din acest domeniu sa se adreseze Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorului.
Contact Protectia Consumatorului